Autor: Departamentul de cateheză al Eparhiei de Cluj-Gherla

Scurtă descriere:

Ritul: bizantin

Textul evangheliei Duminicii:

¹⁷ Atunci, unul din mulţime i-a răspuns: „Învăţătorule, l-am adus la tine pe fiul meu care are un duh mut. ¹⁸ Ori de câte ori îl ia în stăpânire, îl trânteşte la pământ, iar el face spume, scrâşneşte din dinţi şi înţepeneşte. Am spus discipolilor tăi să-l alunge, dar nu au putut”. ¹⁹ Atunci el le-a răspuns: „O, generaţie necredincioasă, până când voi mai fi cu voi? Până când vă voi mai suporta? Aduceţi-l la mine!” ²⁰ L-au adus la el şi, când duhul l-a văzut, îndată l-a scuturat [pe tânăr] şi, căzând la pământ, se zvârcolea, făcând spume. ²¹ [Isus] l-a întrebat pe tatăl lui: „De cât timp se întâmplă aceasta?” El i-a zis: „Din copilărie. ²² De multe ori l-a aruncat chiar şi în foc şi în apă ca să-l facă să piară. Însă, dacă poţi, îndură-te de noi şi ajută-ne!” ²³ Isus i-a spus: „«Dacă poţi?» Toate sunt posibile pentru cel care crede”. ²⁴ Tatăl copilului a strigat îndată: „Cred. Vino în ajutorul necredinţei mele!” ²⁵ Văzând Isus că se adună mulţimea, i-a poruncit duhului necurat, spunându-i: „Duh mut şi surd, eu îţi poruncesc: ieşi din el şi să nu mai intri niciodată în el”. ²⁶ Strigând şi scuturându-l puternic, a ieşit, iar el a devenit ca un mort, încât cei mai mulţi spuneau că a murit. ²⁷ Însă Isus, prinzându-l de mână, l-a ridicat, iar el a stat în picioare. ²⁸ După ce a intrat în casă, discipolii l-au întrebat aparte: „De ce noi nu am putut să-l alungăm?” ²⁹ El le-a spus: „Acest soi [de diavol] nu poate fi scos cu nimic în afară de rugăciune”. ³⁰ Plecând de acolo, au trecut prin Galileea şi nu voia ca cineva să ştie, ³¹ căci îi învăţa pe discipolii săi şi le spunea: „Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor şi îl vor ucide, iar după ce îl vor ucide, a treia zi va învia”. ³² Ei, însă, nu înţelegeau cuvântul şi se temeau să-l întrebe. (Mc 9,17-32)

Comentariu:

Evanghelia de astăzi este o exorcizare, adică alungarea diavolului ce a pus stăpânire pe un om. Cel exorcizat este un copil ce avea un duh mut. Copilul este adus de tatăl său la Isus, după ce ucenicii au încercat fără succes să-l elibereze de prezenţa duhului.
Isus îi cere tatălui copilului, ca şi condiţie absolut necesară pentru vindecare, credinţa că El poate să-i vindece copilul. Aceasta este condiţia esenţială pentru a fi vindecaţi de boala păcatului: credinţa că numai Isus-Dumnezeu poate face acest lucru. Această minune a vindecării se petrece de fiecare dată când ne spovedim (mărturisim). Isus, prin cuvintele şi dezlegarea preotului, ne vindecă de suferinţa pricinuită sufletului de păcate.
Ucenicii sunt nedumeriţi de ce ei nu au reuşit să alunge duhul cel rău din copil. Isus îi învaţă că lupta împotriva duhurilor rele (a diavolului) nu are sorţi de izbândă dacă nu se folosesc armele rugăciunii şi postului (adică disciplinarea propriei voinţe cu scopul de a-l urma pe Isus).
Rugăciunea şi postul (nu numai cel alimentar ci şi mortificările, faptele de milostenie sufletească etc.) sunt armele creştinului împotriva adversarilor şi totodată mângâiere pentru sufletele noastre atunci când suntem în dificultate.

Idei de discutat:

1. Cine este şi cum se manifestă cel ce îl stăpâneşte pe fiul omului din evanghelia de azi?
2. Ce condiţie îi pune Isus tatălui copilului pentru ca acesta să poată fi vindecat?
3. Ce şi cum răspunde tatăl la condiţia pusă de Isus pentru vindecarea copilului?
4. Cum îl vindecă Isus pe copil?
5. Despre ce le vorbeşte Isus apostolilor după vindecarea copilului?

Propunere:

Verset de memorat:

Isus i-a spus: „«Dacă poţi?» Toate sunt posibile pentru cel care crede”. Tatăl copilului a strigat îndată: „Cred. Vino în ajutorul necredinţei mele!” (Mc 9,23-24)
Dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi spune muntelui acestuia: «Mută-te de aici acolo» şi el s-ar muta. Şi nimic nu v-ar fi imposibil. (Mt 17,20)
Tot ceea ce veţi cere în rugăciune, credeţi că aţi primit deja şi vi se va da. (Mc 11,24)

Dacă vrei să ştii mai multe:

În Biserica Catolică, cei care se ocupă de exorcizări se numesc exorcişti. Armele lor în lupta împotriva diavolului şi a duhurilor rele sunt o credinţă de neclintit în Isus, rugăciunea şi postul. Aceste persoane sunt preoţi, pe care Biserica îi desemnează pentru a se ocupa de acest tip de probleme. Calităţile necesare exorcistului sunt: o credinţă puternică, dragoste pentru rugăciune şi o viaţă ireproşabilă.

Sugestii de activităţi:

Fişe de activităţi:

Imagini:

Predici: – www.predici.cnet.ro