Concluzie
286. În formularea acestor orientări și directive nu a fost cruțat nici un efort pentru ca fiecare idee să-și găsească temeiul în învățăturile Conciliului Vatican II și în principalele documente ale magisteriului Bisericii care i-au urmat. În plus, o mare atenție a fost acordată experiențelor avute între timp de diferite popoare în Biserică. Fidelitatea față de Duhul Sfânt ne-a fost lumină pentru discernerea necesară, având mereu în vedere reînnoirea Bisericii și o mai bună slujire a evanghelizării.
287. Directoriul General pentru Cateheză le este propus tuturor Păstorilor Bisericii, colaboratorilor acestora și cateheților, cu speranța că îi va încuraja în slujirea pe care Biserica și Duhul le-o încredințează: favorizarea creșterii în credință a acelora care au crezut.
Orientările cuprinse aici nu își propun doar să indice sau să clarifice natura catehezei, normele și criteriile care guvernează această slujire evanghelizatoare a Bisericii; ele urmăresc totodată ca, prin puterea Cuvântului și prin acțiunea interioară a Duhului, să hrănească speranța celor care se străduiesc în acest domeniu privilegiat al activității Bisericii.
288. Eficacitatea catehezei este și va rămâne întotdeauna un dar al lui Dumnezeu, prin lucrarea Duhului Tatălui și al Fiului.
Despre această totală dependență a catehezei față de intervenția lui Dumnezeu le reamintește Apostolul Paul corintenilor, învățându-i: «Eu am sădit, Apollo a udat, dar Dumnezeu a dat creșterea. Astfel nici cel care sădește nu e ceva, nici cel care udă, ci numai Dumnezeu, care dă creșterea» (1 Cor 3,6-7).
Nu va exista niciodată cateheză sau evanghelizare fără acțiunea lui Dumnezeu care lucrează prin Duhul Sfânt.1 În activitatea practică de cateheză, nici cele mai avansate tehnici pedagogice, nici catehetul dotat cu cea mai captivantă personalitate nu vor putea înlocui acțiunea tăcută și discretă a Duhului Sfânt.2 El este «adevăratul protagonist al oricărei misiuni a Bisericii»;3 El este primul dintre cateheți; El este «maestrul interior» al celor care cresc în Domnul.4 Într-adevăr, El este «principiul care inspiră întreaga lucrare catehetică și pe cei care o îndeplinesc».5
289. Fie deci ca în adâncul spiritualității catehetului să locuiască răbdarea și încrederea că Dumnezeu însuși este Cel care face să se nască, să crească și să aducă roade sămânța Cuvântului Său, semănată în pământ bun și îngrijită cu dragoste! Sfântul Marcu este singurul dintre evangheliști care prezintă parabola în care Isus explică – una câte una – etapele dezvoltării gradate și constante a semințelor răspândite: «Împărăția lui Dumnezeu este ca atunci când un om aruncă sămânța în pământ: doarme și se trezește, noaptea și ziua, iar sămânța răsare și crește, nici el nu știe cum. Pământul rodește de la sine mai întâi paiul, apoi spicul, apoi grâu mult în spic. Iar când rodul e gata, îndată apucă secera, pentru că a venit timpul secerișului» (Mc 4,26-29).
290. Biserica, ei revenindu-i responsabilitatea catehizării celor care cred, îl invocă pe Duhul Tatălui și al Fiului, rugându-l să facă rodnice și să întărească dinlăuntru strădaniile nenumărate depuse pretutindeni în vederea progresării în credință și în urmarea lui Isus Cristos Mântuitorul.
291. La Fecioara Maria, care și-a văzut Fiul înaintând «în înțelepciune, în statură și în har» (Lc 2,52), aleargă și astăzi cateheții, încrezători în mijlocirea ei. În Maria, ei găsesc un model spiritual pentru continuarea și consolidarea reînnoirii catehezei contemporane, în credință, speranță și dragoste. Prin mijlocirea «Fecioarei Rusaliilor»,6 fie ca în Biserică să ia naștere o putere nouă capabilă să zămislească fii și fiice în credință, pe care să-i educe în deplinătate în Cristos.
Sanctitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea a aprobat la 15 august 1997 prezentul Directoriu General pentru cateheză și i-a autorizat publicarea.
Dario Castrillón Hoyos
Arhiepiscop emerit de Bucaramanga
Pro-prefect
Crescenzio Sepe
Arhiepiscop titular de Grado
Secretar
Note:
1 Cf. EN 75a.
2 Cf. EN 75d.
3 RM 21.
4 Cf. CT 72.
5 Cf. CT 72.
6 CT 73.