PARTEA I
Cateheza
în misiunea evanghelizatoare a Bisericii
«Mergeți în lumea întreagă și vestiți Evanghelia la toată făptura» (Mc 16, 15).
«Așadar, mergeți și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-i să păzească toate câte vi le-am poruncit. Și iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul lumii» (Mt 28, 19-20).
«Dar veți primi putere, când va veni Duhul Sfânt asupra voastră, și-mi veți fi martori… până la capătul pământului» (Fp 1, 8).
Mandatul misionar al lui Isus
34. După învierea sa, Isus l-a trimis pe Duhul Sfânt din partea Tatălui pentru ca acesta să împlinească din interior lucrarea de mântuire și să-i stimuleze pe ucenici spre a-i continua misiunea în lumea întreagă, așa cum și El însuși fusese trimis de Tatăl. Isus a fost primul și cel mai mare evanghelizator. El a vestit Împărăția lui Dumnezeu1 ca fiind intervenția nouă și definitivă a lui Dumnezeu în istorie, și a numit această vestire «Evanghelie», adică Vestea cea Bună. Acesteia i-a dedicat întreaga sa viață pământească: a făcut cunoscută bucuria de a aparține Împărăției,2 exigențele și marea cartă a acesteia,3 misterele pe care le cuprinde,4 viața frățească pe care o trăiesc cei care intră în Împărăție5 și plinătatea ei viitoare.6
Sensul și scopul acestei părți
35. Această primă parte urmărește definirea caracterului propriu al catehezei.
Primul capitol tratează despre structura teologică. Reia pe scurt conceptul de Revelație expus în documentul conciliar Dei Verbum. Precizează modul în care trebuie înțeleasă slujirea Cuvântului. Conceptele: Cuvântul lui Dumnezeu, Evanghelie, Împărăția lui Dumnezeu și Tradiție, care apar în Constituția dogmatică, fundamentează sensul catehezei. Împreună cu ele, conceptul de evanghelizare devine un reper obligatoriu pentru cateheză. Dinamica și elementele evanghelizării sunt expuse cu o precizie nouă și aprofundate în Îndemnul apostolic Evangelii Nuntiandi.
Al doilea capitol situează cateheza în cadrul evanghelizării și o pune în legătură cu celelalte forme ale slujirii cuvântului lui Dumnezeu. Datorită acestei legături, se descoperă mai ușor caracterul propriu al catehezei.
Cel de-al treilea capitol analizează mai direct cateheza ca atare: natura ei eclezială, finalitatea ei obligatorie de comuniune cu Isus Cristos, îndatoririle ei, spiritul catehumenal ce o însuflețește.
Concepția despre cateheză condiționează în mod profund alegerea și organizarea conținuturilor ei (cognitive, experimentale, comportamentale), le precizează destinatarii și definește pedagogia necesară pentru atingerea obiectivelor.
Termenul «cateheză» a cunoscut o evoluție semantică de-a lungul celor două milenii de istorie a Bisericii. În acest directoriu, concepția despre cateheză se inspiră din documentele magisteriului pontifical postconciliar, îndeosebi din Evangelii nuntiandi, Catechesi Tradendae și Redemptoris missio.
Note:
1 Cf. Mc 1,15 şi paral.; RM 12-20; CEC 541-560.
2 Cf. Mt 5,3-12.
3 Cf. Mt 5,1-7,29.
4 Cf. Mt 13,11.
5 Cf. Mt 18,1-35.
6 Cf. Mt 24,1-25,46.

