Duminica a 33-a după Rusalii (a vameşului şi a fariseului)

Autor: Departamentul de cateheză al Eparhiei de Cluj-Gherla

Scurtă descriere:

Ritul: bizantin

Textul evangheliei Duminicii:

10 „Doi oameni au urcat la templu ca să se roage: unul era fariseu, iar celălalt vameş. 11 Fariseul, stând în picioare, se ruga în sine astfel: «Dumnezeule, îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni: hrăpăreţi, nedrepţi, adulteri, sau chiar ca vameşul acesta. 12 Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din ceea ce câştig». 13 Vameşul, în schimb, stând departe, nici măcar nu îndrăznea să-şi ridice ochii spre cer. Îşi bătea pieptul zicând: «Dumnezeule, îndură-te de mine păcătosul!» 14 Vă spun că a coborât la casa lui îndreptăţit mai degrabă acesta decât celălalt; căci oricine se înalţă pe sine va fi umilit, iar cel care se umileşte va fi înălţat”. (Lc 18,10-14)

Comentariu:

Evanghelia de astăzi este o pildă pe care Isus o spune „unora care se credeau drepţi şi-i dispreţuiau pe alţii” (Lc 18,9). Fariseii erau evrei, contemporani cu Isus, care încercau să respecte cât mai bine cu putinţă poruncile şi prevederile legilor din Vechiul Testament. Aceşti farisei erau consideraţi de restul poporului ca oameni sfinţi datorită grijii lor de a respecta legile divine.
Vameşii, evrei şi ei, se ocupau cu strângerea taxelor impuse poporului de către cei care i-au cucerit, romanii. Datorită faptului că erau în slujba celor care-i ocupaseră, adică a romanilor, vameşii erau dispreţuiţi de popor.
Cele două personaje ale pildei de azi sunt total opuse din punct de vedere social. Unul respectat – fariseul, iar altul dispreţuit – vameşul. Cu toate acestea, Isus ne atrage atenţia că ceea ce contează este modul în care ne prezentăm în faţa lui Dumnezeu, precum şi modul în care ne rugăm.
Fariseul este mulţumit de sine şi-i vorbeşte lui Dumnezeu despre calităţile sale. Vameşul, în schimb, este umil, recunoaşte că este păcătos şi-i cere lui Dumnezeu îndurarea sa divină.

Idei de discutat:

  1. Ce-i cere vameşul lui Dumnezeu?
  2. Ce-i cere fariseul lui Dumnezeu?
  3. Care sunt diferenţele de conţinut între rugăciunea fariseului şi a vameşului?
  4. Sunt lucruri din viaţa mea pe care pot să le prezint lui Dumnezeu când mă rog?
  5. Sunt lucruri din viaţa mea despre care îmi dau seama că sunt greşeli în faţa lui Dumnezeu? Cum se numesc acestea şi cum pot scăpa de ele?

Propunere:

În săptămâna care urmează voi încerca să nu mă laud deloc şi să nu caut să fiu lăudat atunci când fac un lucru bun.
În săptămâna care urmează, atunci când voi face o faptă bună vreau să îmi amintesc să îi mulţumesc lui Dumnezeu că m-a ajutat să o fac.

Verset de memorat:

Vameşul, în schimb, stând departe, nici măcar nu îndrăznea să-şi ridice ochii spre cer. Îşi bătea pieptul zicând: «Dumnezeule, îndură-te de mine păcătosul!» (Lc 18,13)
Tăria mea şi lauda mea este Domnul şi mi-a fost mie spre izbăvire. (Ps 117,14)
Mă voi lăuda cu bucurie în slăbiciunile mele ca să locuiască în mine puterea lui Cristos. (2Cor 12,9)

Dacă vrei să ştii mai multe:

Din această Duminică începe timpul Triodului. Acest timp durează 10 săptămâni (adică 70 de zile) şi are următoarea structură:
• 3 săptămâni de pregătire a Postului Mare
• 6 săptămâni ale Postului Mare
• 1 săptămână a Patimilor Mântuitorului nostru Isus Cristos.
La încheierea Triodului se celebrează sărbătoarea Învierii Domnului nostru Isus Cristos (sau Sfintele Paşti).

Sugestii de activităţi:

1. Pentru 3-6 ani: De colorat scena evocată de Evanghelie (desenul poate fi distribuit cu o săptămână înainte, după care desenele pot fi expuse sau colecţionate într-o mapă cu titlul: Mapa mea cu evangheliile de duminică).
2. Pentru 7-12 ani: Să cerceteze ce e un fariseu şi un vameş cu ajutorul părinţilor şi/sau al cateheţilor (ce făceau fiecare, cum se îmbrăcau, cum erau văzuţi în societatea de atunci…), iar rezultatul cercetării să-l prezinte în timpul predicii sub formă de planşă desenată sau să se costumeze ca vameş şi ca fariseu şi să prezinte personajul.
3. Pentru 12-18 ani: Dacă preotul alege să facă o predică despre conştientizarea darurilor pe care le-am primit de la Dumnezeu, se pot distribui tinerilor bileţele în biserică (sau la ora de cateheză), pe care ei să noteze un dar pentru care vor să-i mulţumească lui Dumnezeu. Se colectează bileţelele şi apoi se face ca la romano-catolici (la momentul de petiţii-rugăciune dinaintea ofertoriului) o citire a bileţelelor. Sau, acolo unde comunitatea e mai închegată, se poate face un scurt moment-mărturie: câţiva tineri vin în faţă şi spun de exemplu: „Doamne, îţi mulţumesc pentru darul credinţei prin care…” „Îţi mulţumesc pentru prietenul cutare care prin exemplul lui m-a readus la biserică…”
4. Pentru 18-100 de ani: Se primeşte temă de casă să accepte cu supunere o umilinţă.

Fişe de lucru:

Imagini:

Predici:www.predici.cnet.ro

Comentarii:2

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *